"Imparati pe care lumea nu putea sa-i mai incapa
Au venit si-n tara noastra de-au cerut pamant si apa".
Prin munca si sacrificii realizezi lucruri iremediabile.
De ieri pana azi, tara noastra s-a schimbat si totul a devenit schimbator. Tara noastra este de o frumusete iremediabila.
Era o zi de vara. Intr-o buna zi toata lumea nu mai putea sa-i sufere pe imparati si au venit si-n tara noastra sa se milogeasca. Cum venira ei au cerut pamant si apa. In aceasta vreme taranii cooperatori lucrau la C.A.P. ca sa-si castige painea ce o obtineau cu greu. Ei se sculau de dimineata si-si faceau nevoile pe langa casa si apoi plecau cu uneltele in spinare pe camp. De frica imparatilor acesti tarani erau foarte harnici si intelegatori. Imparatii erau foarte bucurosi ca acesti tarani muncesc cu drag toata vara, iar taranii cand veneau sa-si ia bucatele imparatii erau cam tristi, bosumflati. Asa munceau taranii in trecut si de obtinut nu obtineau nimic.
Nemtii s-au tot dus in tara lor cu motocicletele lor cu atas cu tot.
Comunismul s-a raspandit ca un vant de primavara dar cand cald pentru noi, cand rece pentru dusmani nostri care mor de el. Din pamant au inceput sa emane uzine si tractoare. Ca sa traiasca poporul bine s-a aplicat sacrificiul suprem.
Au venit si unii imparati spunand ca nu este tara noastra, dar toti s-au lamurit cand le-am aratat documentele de partid si istoria din care se trage acest neam de soi. Imparatii au venit la noi pentru ca nu mai aveau loc in alte tari.
Ecaterina Teodoroiu si-a dat viata impreuna cu prietenii ca sa scape tara de sub jugul fascist, la fel ca Stefan cel Mare, Mircea, Mihai. Dupa toate acestea am ajuns noi bogati iar cei bogati saraci si au inceput sa cerseasca pe la casele oamenilor, cerand macar o bucatica de paine. Iar noi nu eram rai ca ei sa nu le dam, pentru ca noi ajutam patria sa aibe mai multi urmasi.
Patria a trecut prin mai multe modificari ca: trestie, plop, stejar, adica din epoca de formare pana la cea de neclintire, socialism.
De un ciot da, sultane, dar ciotul acesta este foarte tare, cu toate ca nu se vede din cauza imbracamintii simple si modeste. Toate realizarile noastre s-au facut pe oase. De la Eminescu ne-au ramas poezii si Ion Creanga.
Versurile descriu trecutul glorios al poporului in lupte antifasciste si anti-imperialiste purtate cu cotropitorii turci.
Aceste versuri sunt de o inalta intindere si expunere orala si oglindesc victoria socialismului impotriva turcilor. Eminescu a facut ochi la 15 ianuarie. Tara noastra brazdata de multe razboaie se afla in nordul Bulgariei. Ne-am indoit dar nu ni s-a rupt nimica. Am luptat si noi pentru stramosii care vor urma. Poporul nostru isi intretine cu greu existenta.
Daca am fi lasati in pace, cum zice Vlahuta, am fi ajuns noi in situatia de azi?
Oamenii poporului sunt fericiti ca animalele libere si ca pestii care zburda in codrii patriei.
Sa luptam cu tov. Nicolae Ceausescu in frunte, ca bizantinii sub imparatul Constantin, contra turcilor. Tara noastra a fost macinata de lupte externe.
De la Decebal la tov. Nicolae Ceausescu toti imparatii au fost devotati poporului. Amandoua popoarele, Dac si Roman, au invatat limba adversarilor.
In timpul cand se prezenta la sultan, Mircea arata ca un batran in baston, dar acest batran, prin ideile lui intelectuale a invins caracterul moral al persoanei sale. Vitejii ostasi au alungat ultima cizma din tara noastra.
Acum tara noastra R.S.R. este in curs de mare dezvoltare cu toate ca este mai mecanizata si cat mai destoinica, cand fiii sai muncesc cu infocare si dispret, pentru ca sa fie cat mai frumoasa si mai placuta pentru tovarasii din alte tari prietene care sa ne laude si sa stea cat mai mult pe la noi.
S-a pus virgula intre blajini si tihniti pentru ca e vorba de frumoasele sentimente ale urmasilor nostri.
Cand dusmanii au cerut lucruri rusinoase de la noi, noi nu ne-am speriat si am facut asa de s-au intors cu spatele si noi tot cu sabia dupa ei.
Mihail Eminescu prin scrisoarea III evoca o inscenare din lupta anti-otomana contra turcilor. Suntem urmasii legionarilor.
Poporul nostru a stat atat de bine treaz, incat numai cadea din picioare de oboseala, dar nu se lasa. Tatarii au vrut sa obtina acest pamant dar au ramas amarati.
Turcii auzind tobe si goarne s-au dus acolo, dar un ostas le-a spus ca acolo este o mlastina si un podulet. Cand au trecut podul au trecut in mlastina si tot acolo Sinan Pasa si-a pierdut dantura. Asa Mircea a iesit invingator in 36 de lupte victorioase si 2 pierderi.
Prin trecut intelegem trecutul, prezentul si viitorul. La marii scriitori reiese trecutul cum ar fi fost ieri. La Eminescu trecutul reiese in prezent, patrunzandu-l si strapungandu-l cu dispret. Cititorul crede ca a fost ieri si nu peste sute de ani. Trecutul e legat de fiecare om din tara noastra si este supus sub forta majora a viitorului.
Atmosfera sumbra din al II-lea razboi mondial a fost definitiva si invadata.
Partidul ne-a creat conditii foarte bune incat am putut trata cu paine si sare pe cei ce ne viziteaza.
Azi luptam pentru imbunatatirea cat mai profunda a trecutului si pentru realizarea a cat mai multe contradictii in prezentul tot mai luminos.
Limba nu ne-a putut-o lua, pentru ca, vorba poetului, "e o comoara in adancuri infundata, pe mosie revarsata".
Cu cat s-a varsat mai mult sange, cu atat am trait noi mai bine, iar viata este infloritoare, dar uneori nu curge apa. Vlaicu vroia sa fie pe popor si poporul sub el.
Istoria s-a dezvoltat paralel cu folclorul deoarece, se afla la intersectia marilor puteri.
Tara noastra lupta pentru toate popoarele, indiferent de pielea si gradul lor.
Domnitorii nostri au depus mari eforturi sa mentina tara in locurile unde au zburdat stramosii nostri. Cu cat iti iubesti mai mult patria cu atat mori mai bine pentru ea.
Dacii iubeau libertatea, dar numai noi construim socialismul. Cu cata bucurie s-ar uita ei la noi.